Cafeaua: cercetările știinșifice referitoare le beneficiile asupra sănătății

Media cultivă ideea că mai multe cești de cafea zilnic sunt benefice sănătații. Se spune că cafeaua poate preveni orice, de la boli hepatice și cancer, până la demența și scleroză multiplă. În plus, se spune că ne ajută să trăim mai mult.

Cafeaua conține un amestec complex de molecule, incluzând cofeină, antioxidanții și substanțele cancerigene. Cu toate astea, există și studii mai prudente. Acestea tind să raporteze cu privire la riscurile consumului de cafeină, în special la copii și tineri, la mamele însărcinate și care alăptează și la persoanele care au o sănătate mai precară.

Cât de multă cafeină consumăm?

Cofeina apare în mod natural în frunzele de ceai, boabele de cafea și boabele de cacao. Cafeina sintetică este, de asemenea, adăugată la alte băuturi, la unele produse alimentare și la anumite medicamente.

Cantitatea de cafeină din cafea depinde de tipul de cafea utilizat și de modul în care a fost preparată. O ceașcă de cafea de 200 de grame conține între 95 și 165 de miligrame de cofeină, în timp ce un espresso conține între 47 și 64 de miligrame.

În Statele Unite, 89% dintre adulți consumă cofeină - în cea mai mare parte sub formă de cafea, ceai și băuturi răcoritoare. Bărbații consumă puțin mai multă cafeină (în medie, 240 de miligrame pe zi) decât femeile (care beau, în medie, 183 miligrame pe zi). Băuturile energizante reprezintă doar o mică parte din consumul de cafeină, dar consumul lor a crescut semnificativ între 2001 și 2010.

Copiii cu vârsta sub 12 ani au avut tendința de a consuma cofeină sub formă de ceai, sifon și produse lactate aromate, în timp ce copiii mai mari consumau mai ales cafea.

Ce se întâmplă în corpul nostru?

Cafeaua conține o colecție remarcabil de complexă de molecule. Principalul dintre ele este, desigur, cofeină, stimulantul sistemului nervos central (CNS), care ne ajută pe mulți dintre noi să ne trezim dimineața și să trecem peste zilele mai extenuante.

Dar există și alte substanțe antioxidante care ajută la eliminarea radicalilor liberi din celulele noastre și la activarea reparației ADN precum și la moleculele anti-mutagene care împiedică apariția mutațiilor de ADN care cauzează cancer. Cu toate acestea nu toate știrile sunt bune: cafeaua conține, de asemenea, substanțe cancerigene.

Ce se întâmplă cu cafeina? Cofeina se extinde în tot corpul după ce este preluată în intestin. Este nevoie de un timp destul de lung pentru a fi metabolizat, ceea ce înseamnă că este prezent în corpul nostru timp de ceva timp după ce îl consumăm. Modul în care metabolizăm cofeina depinde de vârsta noastră. Timpul de înjumătățire - adică timpul necesar pentru a distruge jumătate din cofeina din sistemul nostru - la adulți se estimează a fi între 3 și 7 ore.

Dar la nou-nascuți acest lucru este mult mai mare, numerele fiind citate între 65 și 130 de ore. Enzimele care distrug cofeina sunt, de asemenea, responsabile pentru distrugerea steroizilor. La femei, se crede că contraceptivele orale dublează timpul de înjumătățire a cofeinei din organism. La femeile gravide, cofeina rămâne, de asemenea, în organism un timp semnificativ mai mare.

Ce se întâmplă cu celelalte molecule din cafea? Principalele molecule antioxidante și aromatizante din cafea sunt acizi clorogeni. Acestea se regăsesc și în mere, pere și alte fructe, precum și în legume și plante. Acestea sunt absorbite în intestin și metabolizate parțial de microbii intestinului nostru. Acum ei sunt capabili să-și exercite puternicul efectul antioxidant asupra unei game de celule.

Beneficiile de sănătate ale cafelei au fost atribuite atât cofeinei, cât și celorlalte molecule antioxidante din băutură. Dar care sunt dovezile științifice care stau la baza acestor afirmații?

Interesant, cafeaua decafeinizată are la fel de multe beneficii pentru sănătate ca și cafeaua obișnuită. Savanții au arătat că la șoareci atât cafeaua cu cafeină, cât și cea fără cafeină au prezentat efecte anti-îmbătrânire semnificative.

Un studiu recent a comparat efectul cafelei și cafeinei din alte surse asupra lungimii telomerilor, care sunt capacele care protejează capetele cromozomilor în timpul diviziunii celulare. Telomerele sunt folosite ca măsură de îmbătrânire; structurile devin mai scurte atunci când celulele îmbătrânesc.

Scăderea telomerilor este asociată cu un risc mai mare de deces.

De asemenea și cofeina în sine are legătură cu potențialele beneficii pentru sănătate. Cercetătorii au demonstrat recent că cofeina poate crește nivelul unei enzime care poate preveni boala Alzheimer. Alte cercetări au reliefat proprietățile antiinflamatorii ale cofeinei și ale metaboliților acesteia. Adulții mai în vârstă care au avut niveluri de inflamație mai scăzute, au fost mai sănătoși și au prezentat niveluri de metaboliți ai cofeinei în sânge, semnificativ mai mari.

Dacă cafeaua este bună pentru noi, nu ar trebui să o bea toată lumea?

Consumul de cafeină este considerat sigur pentru majoritatea consumatorilor, dar nu pentru toți. Grupurile cele mai expuse riscului potențialelor efecte negative din consumul de cafeină includ, gravidele și femeile care alăptează, copiii și adolescenții și pacienții cu afecțiuni cardiovasculare.

O revizuire cuprinzătoare publicată recent în Frontiers in Psychiatry a examinat efectele adverse ale cofeinei în aceste grupuri.

La gravide consumul de cafeina mai mare de 400 de miligrame pe zi a fost asociat cu un risc crescut de avort spontan de 11%. Totodată femeile care au consumat cofeină în sarcină au prezentat un risc mai mare de a naște un copil cu o greutate mică la naștere.

Dar a existat o discrepanță între nivelurile raportate de diferite studii, variind de la 50 de miligrame pe zi la 300 miligrame pe zi, inainte că acest efect să fie văzut. 

Atunci când mamele care alăptează, consumă cafea, o parte din cafeină este transmisă copilului prin laptele matern. Întrucât metabolismul cofeinei este mult mai lent la copii decât la adulți, chiar și cantități mici de cofeină mici pot avea efecte semnificativă asupra copilului. Cu toate acestea, studiile nu sunt concludente.

Unele studii au indicat o creștere a iritabilității la copii, mai ales când mamele consumau cantități foarte mari de cafea, cum ar fi 10 cești sau mai mult pe zi. Cercetarea privind alte rezultate în copilarie, cum ar fi IQ și obezitatea infantilă, a fost în mare măsură neconcludentă, deoarece există rapoarte contradictorii.